energie irosita

Zilele acastea dupa sarbatori, in timp ce ma plimbam prin gradina , m-am intalnit cu florile mele , toate ude ,pe o vreme mai mult de toamna tarzie, cu cainii si pisicile mele care stau afara si se gudurau pe langa mine ,curioase de activitatea mea :caram lemne pentru foc. Dupa vreo doua ladite de lemne am cam obosit ,era o oboseala din aceea placuta , calda, care iti umple tot corpul si -ti da acel impuls de a face tot mai mult .Am facut focul in cateva sobe ceea ce ma umplt de "mandria" oraseanului care a trait o viata cu gaz in sobe si care s-a mutat la tara pentru a simti pulsul libertatii..In acele momente am vazut cat de repede isi pierde omul energia sau crede ca si-o pierde, cand e pus la incercare ..mi-am vazut din nou florile mele -apropo narcisele au rasarit , ghioceii si lalelele la fel- si mi-am dat seama ca si noi ar trebui sa fim invatati sa ne pastram increderea in orice conditii, sa lasam sa infloreasca acel potential cu care ne-am nascut, pe care l-am primit in dar..sa-l constientizam si sa-l pastram ,sa-l folosim cand avem nevoie de el :cand cineva striga la noi, ne critica colegul de servici, copiii isi fac de cap, suntem bolnavi, ne pierdem serviciul...de fapt ne sunt incalcate regulile noastre de functionare...voi ce reguli aveti , au standarde , va suparati des..;una din pisicile mele are o abilitate deosebita , nu se supara ; o dai afara de zeci de ori si ea vine la caldura in urmatoarele minute pe o alta cale..cine e mai castigat .. o seara placuta !